1. Acasă
  2. AUTORIZARE COMUNICARE PUBLICĂ

AUTORIZARE COMUNICARE PUBLICĂ

Conform prevederilor art. 20 alin. 1) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe (republicată, modificată și completată), se consideră comunicare publică orice comunicare a unei opere, realizată direct sau prin orice mijloace tehnice, făcută într-un loc deschis publicului sau în orice loc în care se adună un număr de persoane care depăşeşte cercul normal al membrilor unei familii şi al cunoştinţelor acesteia. Definiţia prevăzută la art. 20 alin. (1) se aplică atât autorilor (art. 13, lit. f)), artiştilor interpreţi sau executanţi (art. 98 alin. 4), dar şi producătorilor înregistrări sonore (art. 106 alin (1) lit f)) şi înregistrări audiovizuale (art. 110 alin (1) lit f)). 

Pentru activitatea de comunicare publică de opere sau de produse purtătoare de drepturi de autor sau drepturi conexe, utilizatorii (unităţile hoteliere, restaurante, baruri, cafenele, etc.) au obligaţia de obţinere a autorizațiilor1 sub formă de licenţe neexclusive eliberate de fiecare din următoarele organisme de gestiune colectivă:

a) Dacă spaţiul în care își desfăşoară activitatea este dotat cu echipamente de redare exclusiv audio (radio sau alte tip echipamente audio) se află în situaţia în care comunică public opere muzicale/prestații artistice/fonograme, situație în care emiterea licențelor și colectarea sumelor cuvenite titularilor de drepturi, se face de următoarele organisme de gestiune colectivă:

–  Asociaţia pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor (UCMR – ADA) – pentru categoria autorilor de opere muzicale – comunicarea operelor muzicale (metodologia publicată prin Decizia ORDA nr. 266/2011, modificată în parte prin Decizia nr. 121A/2012 a Curții de Apel București, publicată prin Decizia ORDA nr. 198/2012, precum și prin Decizia ORDA nr. 81/2019);

           Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM) – pentru categoria artiştilor interpreţi sau executanţi – comunicarea fonogramelor (metodologia publicată prin Deciziile ORDA nr. 10/2016, nr. 23/2016, nr. 120/2016 și 38/2017);

            – Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) – pentru categoria producătorilor de fonograme – comunicarea fonogramelor (metodologia publicată prin Deciziile ORDA nr. 10/2016, nr. 23/2016, nr. 120/2016, nr. 38/2017 și nr. 60/2019);

b) În situaţia în care,  pentru comunicarea fonogramelor, se folosesc copii de lucru ale fonogramelor originale sau alte medii de stocare  (memory-stick-uri, hard disk-uri, etc.) ale fonogramelor originale, atunci utilizatorii (unităţile hoteliere, restaurante, baruri, cafenele, etc.) trebuie să obțină autorizarea reproducerii fonogramelor. Emiterea licențelor și colectarea sumelor cuvenite titularilor de drepturi, în această situație, se face de următoarele organisme de gestiune colectivă:

            – Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) –   pentru reproducere fonograme din repertoriul UPFR (metodologia publicată prin Decizia ORDA nr. 192/2007);

             – Asociaţia pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România (ADFPR) – reproducere fonograme din repertoriul ADPFR (desemnată colector prin Decizia ORDA nr. 331/2007).

c) Dacă spaţiul în care își desfășoară activitatea este dotat cu echipamente de redare audio-video (televizoare, echipamente video, echipamente informatice, etc.), se află în situaţia în care comunică public și opere cinematografice şi alte opere audiovizuale, precum și prestații artistice din domeniul audiovizual

În acest caz, pe lângă obținerea autorizării de la organismele de gestiune colectivă prezentate la punctul a), trebuie să obțină și autorizarea pentru comunicarea publică a operelor cinematografice şi alte opere audiovizuale, precum și a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual. 

Emiterea licențelor și colectarea sumelor cuvenite titularilor de drepturi, pentru comunicarea publică a operelor cinematografice şi alte opere audiovizuale, precum și a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, se face de următoarele organisme de gestiune colectivă:

            – Societatea pentru Drepturi de Autor în Cinematografie şi Audiovizual – Societatea Autorilor Români din Audiovizual (DACIN-SARA) – pentru categoria autorilor de opere cinematografice şi alte opere audiovizuale (metodologia publicată prin Decizia ORDA nr. 173/2007) – remunerațiile sunt colectate de către UPFR în baza Protocolului încheiat între cele două organisme de gestiune colectivă, publicat prin Decizia ORDA nr. 6/2016;

            – Uniunea Producătorilor de Film şi Audiovizual din România – Asociaţia Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual (UPFAR-ARGOA) – pentru categoria producătorilor de opere audiovizuale (metodologia publicată prin Deciziile ORDA nr. 17/2006  și nr. 10/2013);

Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM) – pentru categoria artiştilor interpreţi sau executanţi – comunicarea prestațiilor artistice din domeniul audiovizual (metodologia publicată prin Deciziile ORDA nr. 10/2016, nr. 23/2016, nr. 120/2016, nr. 38/2017 și nr. 60/2019).

 

Cuantumul remuneraţiilor (calculate în funcție de spațiul în care se face comunicarea publică: clasificarea locației, suprafața acesteia, etc.) şi termenele de plată, sunt stabilite prin Metodologiile aplicabile (care pot fi găsite şi pe site-ul www.orda.ro la secţiunea Organisme de Gestiune Colectivă (OGC)/Metodologii).

Datele de contact ale organismelor de gestiune colectivă enumerate pot fi găsite şi pe site-ul www.orda.ro la secţiunea Organisme de Gestiune Colectivă (OGC)/detalii.

  1. Organismele de gestiune colectivă au obligația să acorde autorizaţii neexclusive utilizatorilor, la cererea acestora, efectuată înainte de utilizarea repertoriului protejat, în schimbul unei remuneraţii. Organismele de gestiune colectivă răspund în termen de maximum 10 zile la cererea acestora, indicând orice alte informaţii necesare acordării licenţei. În cazul în care organismul de gestiune colectivă nu intenţionează să acorde licenţa neexclusivă pentru un anumit serviciu, va motiva refuzul în scris (art. 162, lit. b) din Legea nr. 8/1996 republicată, modificată și completată.
Meniu